top of page

Walt Disney

DeÈ™i este greu de crezut, mai ales că acum animaÈ›iile sunt aproape sinonime cu Disney, în perioada debutului său din anii 1920, lui Walt Disney, creatorul lui Mickey Mouse,   îi era dificil să se distingă de alÈ›i animatori de desene animate. AÈ™a că a găsit o modalitate de a revoluÈ›iona cinematografia. A integrat sunetul È™i muzica în unul din filmele sale. În respectiva vreme, sunetul era o noutate în cinema È™i filmele vorbite erau rarisime, drept pentru care spectatorii au avut parte de o experiență inedită. De atunci, sincronizarea miÈ™cărilor unui personaj cu ritmul muzicii È™i sunetelor se numÈ™te „mickeymousing”.Walt Disney nu s-a oprit aici. Tot el a folosit culoarea într-un film de animaÈ›ie înaintea filmului cu imagini reale într-un prim lungmetraj de desen animat:„Albă ca Zăpada È™i cei È™apte pitici”, apărut în 1937.

Când Disney a sosit la Los Angeles, avea 40 de dolari în buzunar È™i un desen neterminat în servietă. Surprinzător, la început a vrut să abandoneze animaÈ›ia, gândindu-se că nu va putea concura cu studiourile din New York. Disney a spus că prima sa ambiÈ›ie a fost să devină regizor de film. A fost să se angajeze la toate studiourile din oraÈ™ dar toate l-au respins.

 După o serie de eÈ™ecuri, Disney trebuia să creeze o nouă "stea". Majoritatea biografiilor spun că ideea lui Disney pentru Mickey Mouse i-a venit în timpul întoarcerii din New York. Este o discuÈ›ie în jurul creatorului lui Mickey, ori Disney ori Iwerks. Șoarecele a fost iniÈ›ial numit "Mortimer", dar a fost mai târziu botezat "Mickey Mouse" deoarece noua soÈ›ie a lui Disney, Lillian, considera numele "Mortimer" ca fiind nepotrivit.

În 1932, Disney a primit un premiu special din partea Academiei de Film pentru crearea lui Mickey Mouse, ale cărui seriale au devenit color în 1935 È™i au început să apară alte personaje celebre ale lui Disney, printre care Donald Duck, Goofy È™i Pluto.

Cu toate că studioul său a produs cele mai celebre seriale de animaÈ›ie ale vremii, rezultatele nu erau pe placul lui Disney, care în 1934 avea planuri pentru a crea un lung-metraj de animaÈ›ie. Dupa ce restul industriei cinematografice a aflat despre planurile lui Disney despre un lung metraj cu Albă ca Zăpada, au numit proiectul "nebunia lui Disney", deoarece erau convinÈ™i că proiectul va distruge studioul lui Disney. Atât Lillian cât È™i Roy au incercat să îl convingă pe Disney să abandoneze proiectul, dar acesta avea planuri mari pentru viitor. A angajat profesorul universitar Don Graham pentru a instrui personalul de la studioul său.

Toate aceste cercetări È™i antrenamente au fost folosite pentru pregătirea personalului în aÈ™a fel incât rezultatele să fie pe placul lui Disney. Albă ca Zăpada È™i cei È™apte pitici (Snow White and the Seven Dwarfs), aÈ™a cum era numit proiectul, era în producÈ›ie din 1935 până la mijlocul anului 1937, când studioul a rămas fără bani. A reuÈ™it totuÈ™i să ia un împrumut de la Bank of America pentru a-È™i termina producÈ›ia. Premiera filmului a avut loc la cinematograful Carthay Circle la data de 21 decembrie, 1937. Albă ca Zăpada, primul film de animaÈ›ie în limba engleză È™i filmat în Technicolor a fost lansat în februarie 1938, fiind distribuit de RKO Radio Pictures, cu care studioul tocmai a încheiat un contract. Filmul a devenit producÈ›ia cu cel mai bun succes la încasări pe anul 1938, reuÈ™ind să strângă peste 8 milioane de dolari (astăzi 98 de milioane). Succesul avut cu Albă ca Zăpada (pentru care Disney a câÈ™tigat Oscarul) i-a permis lui Disney să deschidă o nouă sucursală a studioului său în Burbank, care s-a deschis pe 24 decembrie, 1939. Personalul responsabil pentru lung-metraje, care tocmai a terminat Pinocchio, a continuat să lucreze pentru Fantasia È™i Bambi, în vreme ce personalul responsabil pentru scurt-metraje a lucrat pentru noi seriale cu Mickey, Goofy, Donald È™i Pluto.

Implicarea lui Walt în Disney World s-a încheiat în ultima parte a anului 1966; după mulÈ›i ani de fumat a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. A fost admis la Providence St. Joseph Medical Center, situat vis-a-vis de studio, unde starea sa de sănătate a început să se agraveze. Pe 2 noiembrie, 1966, în urma unor radiografii, medicii au descoperit că Disney avea o tumoră pe plămânul stâng. Cinci zile mai târziu, Disney a mers înapoi la spital pentru operaÈ›ie, dar tumora s-a extins atât de mult încât medicii au fost nevoiÈ›i să îi scoată întreg plămânul stâng. Doctorii i-au spus apoi lui Disney că mai avea între È™ase luni È™i un an de trăit. Dupa câteva sesiuni de chimioterapie, Disney a petrecut puÈ›in timp cu soÈ›ia sa în Palm Springs, California înainte de a se întoarce acasă. Pe 20 noiembrie 1966, Disney a suferit un colaps în casa sa dar a fost resuscitat de medici È™i întors înapoi la spital, unde a murit pe 15 decembrie, 1966 la ora 9:30, la zece zile după ce a împlinit 65 de ani. A fost incinerat pe 17 decembrie iar cenuÈ™a sa a fost depozitată la Forest Lawn Memorial Park din Glendale, California. Roy Disney a continuat proiectul Disney World, insistând să fie re-denumit în Walt Disney World, în onoarea fratelui său, care a fost în final deschis pe 1 octombrie.

bottom of page